Urme

Cu ochii inlacrimati ii facea cu mana.
Statea pe un peron aproape gol, imbracata cu un pardesiu rosu.
Oricum ar fi fost, iesea in evidenta. Avea ochii albastrii si buzele rosii. De asta se indragostise el prima data.
O vazuse pe strada, in fata facultatii, si de atunci tot incerca sa intre in vorba cu ea. Cand in sfarsit a reusit, ramasese socat. Era genul de fata frumoasa, de la care asteptarile sunt joase, conform mentalitatii din ziua de azi.
Dar ea era altfel. Ea vorbea frumos. Si se uita frumos la el. Si cand zambea emana caldura. Si nu era vulgara. Si se imbraca frumos. Si stia in sinea lui ca toti il invidiau.
Si acum ea era acolo. O lasase singura.
O voce groasa anunta plecarea. Ea auzi.
Isi sufla nasul.
Zambea.
Nu vroia sa`l faca sa se simta prost pentru ca pleca. Chiar ea ii sugerase asta. Dar isi dorise oarecum sa auda niste cuvinte:”Vino si tu cu mine”. Dar nu le auzise. In momentul acela ea s`a gandit ca poate el nu o iubeste atat de tare. Daca o iubea, ar fi zis, ar fi chemat`o cu el.
Urma sa lipseasca mult, dar pentru ea nu conta. Trebuia doar sa`i fi zis sa mearga cu el, si l`ar fi urmat. Vezi, ea atat de tare il iubea.
Trenul se pusese in miscare.
El se uita pe geamul zagriat. Ii parea rau ca ea suferea. I`ar fi zis in orice moment ca isi dorea din tot sufletul ca ea sa fie cu el, dar mereu s`a gandit ca el nu ar trebui sa fie in drumul ei.
Si daca o lua cu el? Ce s`ar fi ales de ea? Ea aici avea viata, aici avea casa, prietenii si tot ce studiase pana acum.
Aici era ea fericita. Asa vroia el sa`i demonstreze ca o iubeste. Lasand`o sa`si traiasca viata.
Acum nu se mai vedea trenul.
Usor, cu pasi mici, se indrepta catre iesire. Nu vroia sa se grabeasca, sa ajunga acasa. Nu vroia sa se intalneasca cu cineva, pentru a evita intrebarea:”De ce esti trista?”
Nu vroia sa dea detalii.
Era undeva in lumea ei cuprinsa de el.
Vantul rece si fulgii de zapada o lovira puternic in momentul in care iesi din gara.
Vroia sa`i inghete si inima, si sufletul, si lacrimile ce acum erau din ce in ce mai abundente.
Era singura pe strada si lasa urme in zapada alba.