NE(Rational)

Se intampla sa ne mai blocam. Sa vrei sa zici ceva si sa nu poti face asta. Sa ramai cu privirea in gol si sa nu gandesti nimic, poate doar din simpla neputinta a exprima(verbal sau altfel) un amalgam de sentimente si idei. Spre exemplu cand te enerveaza cineva si de fapt tu nu vrei sa te superi, sau cand esti fericit si persoana din fata ta are cea mai proasta zi din viata ei.
Eu am multe idei. Si e greu sa le opresc uneori. Am idei bune. Dar si idei proaste. Nu mai vorbim de idei extrem de ciudate.
Si acum intervine alta problmema. Cum ne deblocam? Uitam? La ce te gandesti de fapt atunci cand te blochezi?
Si totusi am o imaginatie bogata.Genul de imaginatie debordanta a unui copil de cinci ani, care construieste un magnific castel de nisip si s`a murdarit pe tricoul abia spalat de mama. Sunt un om cuminte. Dar urasc disciplina. Respect ce trebuie respectat, dar rad de unele persoane, si imbunatatesc calitativ cu pixul unele poze. Sunt perfectionista si constienta. Sunt majoritar responsabila si gandesc prea mult. Dar exista copilul asta, care alerga in ciuda faptului ca bunica i`a zis clar sa nu faca asta, caci e racit si cine stie! E un copil care scoate limba cand se supara si se incrunta intr`un mod haios. Care face prostii tot timpul.
Si nu am cum sa il fortez sa fie cuminte, si nici macar nu vreau. Nu pot sa il fac sa fie cuminte, si sa tina cu mine si cu ratiunea mea, sa nu ma mai lase balta cand are el chef, totul doar ca sa deseneze cu creta colorata o steluta pe asfalt.
Si cand ma blochez incerc sa zambesc. Si cand zambesc parca incepe sa se faca putina ordine. Si copilul din mine se gandeste subit la mii de lucruri, la o inghetata giganta de ciocolata, munti de caramele, acadele colorate, la apa rece a marii, zahar ars si un mare om de zapada care face cu ochiul. Si din cauza lui exista acest post incalcit de ganduri din cele mai colorate si mai diferite, pe care nu se stie daca o sa`l intelegi.
Eu, de obicei, sunt un om rational.

*PS: nu uitam nicidecum sa ii multumim lui Bogdan!;) www.bogdaniordache.com

Placeri aprobate de rutina

Oamenilor le e greu la toti si in toate felurile. La asta se gandeste Diana stand pe balcon. Nimeni nu`si mai permite in ziua de azi o drama. Nimeni nu se mai opreste, macar pentru o secunda, din gandit. Nimeni nu mai are timp sa sufere, nimeni nu mai are timp suficient sa`si dea seama ca e fericit. Pentru ca azi, acum, sa iti permiti sa traiesti o drama, fie ea si imaginara trebuie sa renunti la multe. Trebuie sa nu mai iesi din casa, sa nu mai raspunzi la telefoane, sa nu cumva sa te mai imbraci la moda. Pentru ca drama de dupa ochelarii pilot nu e traita cum ar trebui. Nu se simte la fel in hanorace cu stelutze si nici dupa freze intinse cu placa.
Si pana la urma, nici cand zambesti nu e la fel.
Fusese bolnava. Acum iesise pentru o secunda pe balcon, doar doar gasea un aer mai placut.
Mai de mult, isi luase un caine. Caine care, in ciuda aparentelor, ii devenise destul de antipatic. Parca ii era lene sa si latre. Doamne fereste sa vina hoti, caci el doar ar ridica capul intr`un mod destul de lenes si s`ar aranja mai bine pe pernita lui.
Iese si Andreea pe balcon. Andreea a avut grija de ea. I`a ascuns tigarile, doctorul i`a zis ca ii fac rau. Se intoarce spre ea si cere, caci e mult mai bine acum:
-Da-mi o tigara!
-Nu! Mi`e frica....daca ti se face din nou rau?
-Ce frica? Cum sa-ti mai fie frica? Ca ti-e frica, e mult prea putin...in momentele astea devii un nimic, un fir in mana destinului, sa`l numim destin...iar noi mergem inainte, fie ce o fi! E ca`n razboi...
Ii intinde pachetul iar Diana se serveste. Trage primul fum si il savureaza, caci trecuse mult timp de la ultima placere de genul asta. Inca putin si se obisnuieste la loc cu sentimentul. Placerea devine rutina. Arunca tigara terminata si ofteaza. Stau amandoua pe balcon si nu`si spun nimic. Acelasi schimb de replici s`a mai intamplat. E momentul de criza. Andreea nu e sigura ca a facut bine, se intoarce in casa si isi toarna o cafea. Ele nu se judeca. Doar prostii fac asta, lucru stabilit mai de mult, iar micile placeri vor fi respectate.

*PS: Trebuie sa zic mersi....pentru ca Bogdan va citi....cred...oricum, Superbe poze dom`ne! www.bogdaniordache.com

Nemultumire personala

Pentru ca este luni. Luni e ziua cea mai urata a saptamanii. E ziua cea mai monotona, si ziua in care iti e cel mai greu sa te trezesti de dimineata. Luni nu ti se poate intampla nimic. Luni nu faci nimic folositor, pentru ca atunci abia te lamuresti ce urmeaza sa se intample. Luni nu ai noroc. Dar nu ai parte de lucruri urate. Pentru ca nimeni nu e activ in ziua asta. Parca nici macar destinul.
Luni n-o sa`l cunosti pe barbatul vietii tale, luni n-o sa mananci inghetata ta preferata. Pentru ca lunea, inghetata parca nu are acelasi gust si barbatul vietii tale e la fel de buimac si nedumerit ca si tine.
Luni, orice lucru pe care il faci te enerveaza de 10 ori mai mult decat intr-o zi obisnuita. Pentru ca azi nu ar trebui sa faci nimic, pur si simplu nu ai chef si nu te simti in stare. Te-ai trezit mult prea devreme, cafeaua era un pic prea rece, pentru ca ai stat mai mult ca de obicei sa te machiezi si sa cauti cu ce sa te imbraci.
Pentru ca e luni. Si ai o privire absenta si invarti un pix intre degete. Si nu te`ai hotarat cum sa incepi.